LITERATURA ROMANA INTERBELICA
1.)Premise
Perioada interbelică cuprinde anii 1918-1944. Aceasta se caracterizează pe plan european prin înfrângerea Germaniei în timpul Primului Război Mondial, prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar şi Revoluţia din Rusia. Pe plan naţional se realizează unitatea naţională şi integrarea în ritmul european de modernizare. În literatură tendinţele moderniste, care domină în epocă coexista cu cele traditionaliste . În acest contest se impun personalităţi ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu.
2.) Reviste şi curente
După Primul Război Mondial, ziarele cu pagină literară şi revistele literare sporesc la număr. “Viaţa românească”. Apare la 6 martie 1906 la Iaşi sub conducerea lui Constantin Stere, şi Paul Bujor, director ştiinţific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino. Din 1915 directorul unic al revistei devine Garabet Ibrăileanu (important critic literar al epocii, de orientare poporanista). În timpul Primului Război Mondial, revista îşi încetează apariţia până în 1920 când reapare sub conducerea lui Ibrăileanu. Din 1930 revista se mută la Bucureşti, conducerea fiind preluată de Mihail Ralea şi George Călinescu. Din 1948 va aparea seria care continuă şi astăzi. În “Viaţa românească” accentul se pune autenticitatea şi specificul naţional înţelese ca dimensiune socială, simpatia pentru ţărănime. În jurul acestei reviste se dezvoltă curentul literar cunoscut sub numele de Poporanism. Dintre scriitori de la “Viaţa românească” amintim pe Calistrat Hogaş, Jean Bart, Pătăşcanu, M. Sadoveanu, G.Topîrceanu, Ionel Teodoreanu şi alţii..
1.)Premise
Perioada interbelică cuprinde anii 1918-1944. Aceasta se caracterizează pe plan european prin înfrângerea Germaniei în timpul Primului Război Mondial, prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar şi Revoluţia din Rusia. Pe plan naţional se realizează unitatea naţională şi integrarea în ritmul european de modernizare. În literatură tendinţele moderniste, care domină în epocă coexista cu cele traditionaliste . În acest contest se impun personalităţi ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu.
2.) Reviste şi curente
După Primul Război Mondial, ziarele cu pagină literară şi revistele literare sporesc la număr. “Viaţa românească”. Apare la 6 martie 1906 la Iaşi sub conducerea lui Constantin Stere, şi Paul Bujor, director ştiinţific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino. Din 1915 directorul unic al revistei devine Garabet Ibrăileanu (important critic literar al epocii, de orientare poporanista). În timpul Primului Război Mondial, revista îşi încetează apariţia până în 1920 când reapare sub conducerea lui Ibrăileanu. Din 1930 revista se mută la Bucureşti, conducerea fiind preluată de Mihail Ralea şi George Călinescu. Din 1948 va aparea seria care continuă şi astăzi. În “Viaţa românească” accentul se pune autenticitatea şi specificul naţional înţelese ca dimensiune socială, simpatia pentru ţărănime. În jurul acestei reviste se dezvoltă curentul literar cunoscut sub numele de Poporanism. Dintre scriitori de la “Viaţa românească” amintim pe Calistrat Hogaş, Jean Bart, Pătăşcanu, M. Sadoveanu, G.Topîrceanu, Ionel Teodoreanu şi alţii..
Revista “Sburătorul” apare la Bucureşti între anii 1919-1922 şi apoi între 1926-1927. Coordonator este criticul Eugen Lovinescu, teoreticianul Modernismului. Cenaclul cu acelasi nume va avea o existenţa mai îndelungată ,între 1919-1947.Obiectivele grupării erau:
- promovarea tinerilor scriitori;
- imprimarea unei tendinţe moderniste în evoluţia literaturii române.
Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Călinescu, Pompiliu Constantinescu.Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai îndelungat de constituire. Eugen Lovinescu îşi dezvoltă concepţiile sale moderniste în lucrările Istoria civilizaţiei române moderne şi Istoria literaturii române contemporane. Dintre colaboratorii la revista “Sburătorul” amintim pe Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan Tzara şi alţii.
Revista tradiţionalistă “Gândirea” apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu şi I.Cucu. În 1922 revista se mută la Bucureşti şi trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua să apară până în 1944.Dintre scriitorii tradiţionalişti care au colaborat in paginile revistei se pot mentiona poetii Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu. “Revista fundaţiilor regale” apare lunar la Bucureşti în două serii:prima între 1934-1945 şi a doua între 1945-1947. Revista îşi propune să fie o publicaţie cu rădăcini în toate terenurile activităţii naţionale. Primul redactor-şef al revistei este Paul Zarifopol, care orientează revista pe direcţia maioresciană. După 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu şi apoi D. Caracostea. Seria nouă apare sub conducerea lui Al. Rosetti. Dintre colaboratorii revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat Bengescu.
În această perioadă apar si publicaţii de avangardă. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit Dadaism. Acesta a fost iniţial la Zürich de Tristan Tzara (scriitor de origine romana). Dadaiştii cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungând în domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangardă: constructivismul şi suprarealismul.
Constructivismul românesc s-a grupat în jurul revistei “Contemporanul” condusă de Ion Vinea. Constructiviştii subliniau necesitatea unei corespondenţe între artă şi spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventează forme noi, concurând natura. Colaboratorii ai revistei vor fi scriitorii T.Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar şi pictori şi sculptori dintre care Constantin Brâncuşi. Sunt şi alte reviste constructiviste ca “Integral” şi “Punct”.
Suprarealismul a fost teoretizat şi practicat la revistele “Alge” şi “Urmuz”. Suprarealismul urmărea prin programul său pătrunderea artei în planul inconştientului, al visului, al delirului în care spaţiile umane scapă controlului conştientei. Dintre reprezentaţii suprarealismului amintim pe plan european pe: Louis Aragon, dintre pictori Pablo Picasso, iar dintre scriitorii români pe Saşa Pană şi chiar Tudor Arghezi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu